{"id":284,"date":"2022-06-02T14:09:05","date_gmt":"2022-06-02T11:09:05","guid":{"rendered":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284"},"modified":"2022-06-02T14:09:30","modified_gmt":"2022-06-02T11:09:30","slug":"emotiile-preia-controlul-asupra-emotiilor-workshop","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284","title":{"rendered":"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop)"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Obiectivele atelierului:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>Explicarea conceptului de autoreglare emo\u021bional\u0103;<\/li><li>Descrierea principalelor strategii de autoreglare emo\u021bional\u0103;<\/li><li>Prezentarea modalit\u0103\u021bilor prin care putem facilita dezvoltarea auto-managementului emo\u021bional;<\/li><li>Recunoa\u015fterea de c\u0103tre studen\u0163i a unor elemente de managementul stresului.&nbsp;<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Elemente teoretice<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Introducere<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Emo\u021biile sunt r\u0103spunsuri esen\u021biale \u00een procesul de adaptare al oric\u0103rei persoane. Conform lui Gross (1998, 2014), emo\u021biile apar atunci c\u00e2nd indivizii percep \u0219i evalueaz\u0103 o situa\u021bie ca fiind relevant\u0103 pentru un anumit obiectiv activ \u00een acel moment. Cu alte cuvinte, emo\u021biile apar ca un mod prin care individul r\u0103spunde \u00eentr-o situa\u021bie, ca urmare a interac\u021biunii dintre el \u0219i mediu. Aceast\u0103 interac\u021biune \u2013 care atrage aten\u021bia, are un \u00een\u021beles sau o semnifica\u021bie pentru persoana \u00een cauz\u0103 \u0219i genereaz\u0103 o serie de r\u0103spunsuri coordonate, dar flexibile, care modific\u0103 semnificativ aceast\u0103 tranzac\u021bie \u00eentre persoan\u0103 \u0219i mediu. Spre exemplu, atunci c\u00e2nd adolescentul se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie care este semnificativ\u0103 pentru obiectivele sale, acesta se centreaz\u0103 asupra ei (\u00eei acord\u0103 aten\u021bie), o evalueaz\u0103 \u0219i genereaz\u0103 un r\u0103spuns (o emo\u021bie). De exemplu, un examen (situa\u021bie) este important pentru student (relevant pentru scopul lui de a finaliza facultatea), ceea ce face necesar\u0103 \u0219i automat\u0103 evaluarea situa\u021biei (trebuie s\u0103 iau o not\u0103 bun\u0103 &#8211; pot face asta sau nu?), iar acest lucru duce la producerea emo\u021biei (de ex., bucurie sau panic\u0103). \u00cen asemenea contexte, intervin mecanismele\/ strategiile de reglare emo\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Autoreglarea emo\u0163ional\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Conform lui Gross (1999; 2014), reglarea emo\u021bional\u0103 se refer\u0103 la acele \u201dprocese deliberate \u0219i automate care permit individului s\u0103 influen\u021beze ce emo\u021bie tr\u0103ie\u0219te, c\u00e2nd o tr\u0103ie\u0219te, cum o experimenteaz\u0103 \u0219i cum o exprim\u0103\u201d. Cercet\u0103rile \u00een domeniul regl\u0103rii emo\u021bionale la adolescen\u021bi \u0219i nu numai, eviden\u021biaz\u0103 dou\u0103 mari categorii de procese reglatorii: focalizate pe antecedente, respectiv pe r\u0103spuns. Procesele centrate pe antecedente au ca scop modificarea stimulului care a declan\u0219at producerea emo\u021biei, ca de exemplu reevaluarea sau schimbarea cognitiv\u0103. Procesele centrate pe r\u0103spuns au ca scop modificarea reac\u021biei\/ r\u0103spunsului dup\u0103 ce acesta a fost declan\u0219at, un exemplu de astfel de strategie fiind suprimarea expresiei emo\u021bionale. Important de men\u021bionat aici este faptul c\u0103, \u00een func\u021bie de situa\u021bii, de modul \u00een care am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 ne regl\u0103m emo\u021biile \u00een trecut, de convingerile noastre, de cultura noastr\u0103, fiecare dintre noi folose\u0219te strategii din ambele categorii de procese reglatorii.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Strategii de autoreglare emo\u0163ional\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen modelul regl\u0103rii emo\u021bionale al lui Gross (2014), se vorbe\u0219te despre cinci strategii reglatorii pe care le folosim cu to\u021bii \u00een diverse contexte:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>&nbsp;1. <em>Selectarea situa\u021biei<\/em> include setul de ac\u021biuni pe care le execut\u0103m pentru a face mai (pu\u021bin) probabil\u0103 apari\u021bia unei situa\u021bii care ne a\u0219tept\u0103m s\u0103 declan\u0219eze emo\u021bii (in)dezirabile. De exemplu, dac\u0103 elevul tr\u0103ie\u0219te o emo\u021bie negativ\u0103 \u00een timpul unei ore, va \u00eencerca s\u0103 lipseasc\u0103 de la acea or\u0103 (va chiuli\/ va lipsi motivat de la or\u0103\/ va alege s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 timpul \u00een alt\u0103 parte) pentru a nu fi nevoit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 emo\u021bia negativ\u0103. <strong><\/strong><\/li><li>2. <em>Modificarea situa\u021biei<\/em> se refer\u0103 la modificarea direct\u0103 a contextului, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se modifice impactul emo\u021bional. Aceast\u0103 strategie se refer\u0103 \u00eentotdeauna la contextul extern persoanei. Un exemplu de utilizare a acestei strategii poate fi ascunderea temporar\u0103 a unor lucruri (un pachet de \u021big\u0103ri, anumite reviste) despre care adolescentul \u0219tie c\u0103 nu sunt aprobate de c\u0103tre p\u0103rinte. Astfel, adolescentul anticipeaz\u0103 c\u0103 dac\u0103 p\u0103rintele va g\u0103si un pachet de \u021big\u0103ri pe biroul s\u0103u, va urma o ceart\u0103 \u0219i pentru a nu tr\u0103i o emo\u021bie nepl\u0103cut\u0103, acesta modific\u0103 situa\u021bia (nu \u00eei pot interzice p\u0103rintelui s\u0103 intre \u00een camera mea \u0219i atunci m\u0103 asigur c\u0103 ascunz\u00e2nd lucrurile care \u00eemi fac pl\u0103cere, p\u0103rintele nu va \u0219ti c\u0103 fumez \u0219i astfel evit conflictul).<strong><\/strong><\/li><li>3<em>. Acordarea aten\u021biei<\/em> se refer\u0103 la direc\u021bionarea aten\u021biei \u00een cadrul unei situa\u021bii date astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 influen\u021beze propria emo\u021bie. Astfel de strategii sunt ruminarea (atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim foarte mult la cauzele, efectele, semnifica\u021bia unor evenimente) \u0219i distragerea aten\u021biei \u2013 concentrarea aten\u021biei pe alte aspecte ale situa\u021biei sau mutarea aten\u021biei de la acea situa\u021bie. De exemplu, un adolescent c\u0103ruia nu \u00eei place un anumit con\u021binut predat \u0219i care se simte frustrat \u00een timpul orei, poate s\u0103 priveasc\u0103 pe geam sau s\u0103 deseneze sau s\u0103 discute despre alt subiect cu colegul de banc\u0103. Distragerea aten\u021biei poate implica nu doar orientarea aten\u021biei spre ceva din mediul extern (de ex., telefonul mobil), ci \u0219i modificarea focusului interior (de ex., readucerea din memorie a unor g\u00e2nduri sau amintiri care s\u0103 induc\u0103 o anumit\u0103 stare emo\u021bional\u0103, cum ar fi momentele pl\u0103cute petrecute cu prietenii la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii). <strong><\/strong><\/li><li>4. <em>Modificarea cognitiv\u0103<\/em> presupune schimbarea modului \u00een care este evaluat\u0103\/ interpretat\u0103 situa\u021bia astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i fie alterat\u0103 semnifica\u021bia. Se poate realiza acest lucru prin dou\u0103 modalit\u0103\u021bi. Una dintre metode este modificarea modului \u00een care ne g\u00e2ndim la situa\u021bia respectiv\u0103 &#8211; de exemplu, un elev poate considera c\u0103 nota 5 primit\u0103 la un test nu este totu\u0219i o not\u0103 chiar at\u00e2t de mic\u0103 \u0219i \u00een acest fel poate trece peste dezam\u0103girea\/ furia\/ triste\u021bea\/ ru\u0219inea pe care le poate sim\u021bi \u00een acel moment. Cea de-a doua modalitate de modificare cognitiv\u0103 se realizeaz\u0103 prin raportare la propria capacitate de a face fa\u021b\u0103 solicit\u0103rilor pe care le presupune situa\u021bia (de exemplu, atunci c\u00e2nd se anun\u021b\u0103 un test din toat\u0103 materia, elevul poate \u021bine cont de faptul c\u0103 a mai dat teste p\u00e2n\u0103 acum \u0219i \u0219tie c\u0103 poate \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i pentru acesta). Cea mai studiat\u0103 strategie de acest tip este reevaluarea cognitiv\u0103 (schimbarea semnifica\u021biei stimulului\/ evenimentului care genereaz\u0103 emo\u021bia; de ex., atunci c\u00e2nd colegii de clas\u0103 r\u00e2d de el, adolescentul poate s\u0103 evalueze situa\u021bia ca fiind nepl\u0103cut\u0103, nu groaznic\u0103). <strong><\/strong><\/li><li>5. <em>Modularea r\u0103spunsului<\/em> este folosit\u0103 dup\u0103 ce tendin\u021bele de r\u0103spuns au fost deja ini\u021biate \u0219i se refer\u0103 la influen\u021barea direct\u0103 a componentelor experien\u021bial\u0103\/subiectiv\u0103, comportamental\u0103 sau fiziologic\u0103 implicate \u00een producerea emo\u021biei. Exerci\u021biile fizice \u0219i relaxarea bazat\u0103 pe respira\u021bie profund\u0103 s-au dovedit eficiente \u00een reducerea componentelor experien\u021bial\u0103 \u0219i fiziologic\u0103 ale emo\u021biilor negative. Alcoolul, \u021big\u0103rile, drogurile \u0219i chiar m\u00e2ncarea sunt folosite pentru a modifica experien\u021ba subiectiv\u0103. O alt\u0103 metod\u0103 frecvent\u0103 este suprimarea expresiei emo\u021bionale (de ex., de\u0219i sim\u021bi nevoia s\u0103 \u021bipi la colegul de banc\u0103, nu faci acest lucru, ci respiri ad\u00e2nc \u0219i z\u00e2mbe\u0219ti pentru a putea continua discu\u021bia). <strong><\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Revenind la cele dou\u0103 mari categorii de strategii reglatorii, observ\u0103m c\u0103 primele 4 strategii men\u021bionate mai sus sunt strategii centrate pe antecedente (pe modificarea stimulului\/ relevan\u021bei stimulului care declan\u0219eaz\u0103 procesul emo\u021bional), \u00een timp ce ultima explic\u0103 ce facem\/ ce putem face pentru a schimba r\u0103spunsul nostru emo\u021bional.<\/p>\n\n\n\n<p>Un alt model teoretic care explic\u0103 modul \u00een care folosim strategiile de reglare emo\u021bional\u0103 este cel al lui Koole (2009). Acesta sus\u021bine c\u0103 strategiile de reglare emo\u021bional\u0103 pot fi grupate conform func\u021biei pe care o \u00eendeplinesc, \u00een trei categorii:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>1. <em>Reglarea emo\u021bional\u0103 hedonic\u0103<\/em> (orientat\u0103 spre nevoile personale) \u2013 care este necesar\u0103 pentru a promova emo\u021biile pozitive \u0219i a le preveni pe cele negative (de exemplu, m\u00e2ncatul indus de stres). <strong><\/strong><\/li><li>2. <em>Reglare emo\u021bional\u0103 instrumental\u0103<\/em> &#8211; orientat\u0103 spre un obiectiv activ, spre priorit\u0103\u021bi stabilite de norme, sarcini sau scopuri asumate (de exemplu, reevaluarea cognitiv\u0103, distragerea deliberat\u0103 a aten\u021biei). <strong><\/strong><\/li><li>3. <em>Reglare emo\u021bional\u0103 orientat\u0103 spre persoan\u0103<\/em> &#8211; permite echilibrarea \u0219i integrarea de scopuri multiple, la nivelul persoanei ca \u00eentreg (de exemplu, medita\u021bia, mindfulness-ul, scrierea expresiv\u0103, respira\u021bia controlat\u0103, relaxarea muscular\u0103 progresiv\u0103). <strong><\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Dezvoltarea auto-managementului emo\u021bional<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Studiile de specialitate demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 tinerii reac\u021bioneaz\u0103 foarte puternic la situa\u021biile provocatoare (Stroud et al., 2009), experimenteaz\u0103 emo\u021bii negative mai frecvent dec\u00e2t copiii sau adul\u021bii (Riediger, Schmiedek, Wagner &amp; Lindengerger, 2009; Riediger, Wrzus &amp;Wagner, 2012) \u0219i trec rapid de la o stare emo\u021bional\u0103 la alta (Larson, Moneta, Richards &amp; Wilson, 2002). Tocmai din acest motiv, reglarea emo\u021bional\u0103 sau auto-managementul emo\u021bional joac\u0103 un rol foarte important, at\u00e2t pentru modul \u00een care tinerii experimenteaz\u0103 emo\u021biile, c\u00e2t \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te abilitatea lor de a face fa\u021b\u0103 sau de a dep\u0103\u0219i provoc\u0103rile permanente cu care se confrunt\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n<p>Studiile de specialitate au demonstrat c\u0103 reglarea emo\u021bional\u0103 duce la dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor sociale, a comportamentelor prosociale, a performan\u021bei academice \u0219i la diminuarea problemelor de internalizare \u0219i externalizare (Bell &amp; Calkins, 2000; Silk et al., 2003; Zeman, Cassano, Perry-Parish &amp; Stegall, 2006). Un nivel ridicat al abilit\u0103\u021bii de reglare emo\u021bional\u0103 a fost corelat \u0219i cu un nivel mai ridicat al accept\u0103rii de c\u0103tre persoanele de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103, cu un nivel mai sc\u0103zut de victimizare (Buckley &amp; Saarni, 2009), \u00een timp ce abilit\u0103\u021bile reduse de management emo\u021bional au fost corelate cu probleme depresive sau tulbur\u0103ri de comportament, anxietate, tulbur\u0103ri de alimenta\u021bie \u00een cazul fetelor (McLaughlin et al., 2011; Yap et al., 2007).<\/p>\n\n\n\n<p>Dezvoltarea abilit\u0103\u021bii de reglare emo\u021bional\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103 este influen\u021bat\u0103 de mai multe aspecte. Putem men\u021biona aici dezvoltarea cognitiv\u0103, personalitatea, temperamentul, predispozi\u021biile genetice, stilul de ata\u0219ament, \u00eens\u0103 cele mai des studiate sunt dezvoltarea neurofiziologic\u0103 a individului \u0219i contextul familial (Riediger &amp; Klipker, \u00een Gross, 2014).<\/p>\n\n\n\n<p>Contextul familial favorizeaz\u0103 dezvoltarea managementului emo\u021bional prin trei modalit\u0103\u021bi (Morris et al., 2007):<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>(1) <em>prin observa\u021bie<\/em> &#8211; copiii \u00eenva\u021b\u0103 de la v\u00e2rste fragede despre moduri de reglare emo\u021bional\u0103, observ\u00e2nd reac\u021biile, comportamentele persoanelor din jurul lor;<strong><\/strong><\/li><li>(2) <em>prin practicile specifice de parenting \u0219i informa\u021biile explicite despre reglarea emo\u021bional\u0103<\/em> (modul \u00een care p\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i exprim\u0103 emo\u021biile, cum discut\u0103 despre ele, cum accept\u0103 exprimarea emo\u021bional\u0103 a copiilor etc.);<strong><\/strong><\/li><li>(3) <em>climatul emo\u021bional al familiei<\/em>, a\u0219a cum se reflect\u0103 \u00een stilul de ata\u0219ament, \u00een stilul de parenting, \u00een expresivitatea \u0219i calitatea emo\u021bional\u0103 a rela\u021biei matrimoniale. <strong><\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>De multe ori, comportamentul \u0219i atitudinea p\u0103rin\u021bilor fa\u021b\u0103 de exprimarea emo\u021bional\u0103 a copiilor pot \u00eencuraja sau descuraja reglarea emo\u021bional\u0103. G\u0103sirea unui echilibru \u00eentre nevoia de autonomie a t\u00e2n\u0103rului \u0219i nevoia de structur\u0103 \u0219i de orientare din partea p\u0103rin\u021bilor este esen\u021bial\u0103 pentru sprijinirea dezvolt\u0103rii abilit\u0103\u021bii de reglare emo\u021bional\u0103 optim\u0103. \u00cenv\u0103\u0163area social\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 (social and emotional learning sau SEL) reprezint\u0103 procesul complex prin care copiii \u015fi adul\u0163ii achizi\u0163ioneaz\u0103 \u015fi aplic\u0103 \u00een mod eficient cuno\u015ftin\u0163e, atitudini \u015fi abilit\u0103\u0163i necesare pentru: a \u00een\u0163elege \u015fi a controla emo\u0163ii, pentru a stabili \u015fi a atinge obiective personale, pentru a ar\u0103ta \u015fi a sim\u0163i empatie fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i, pentru a stabili \u015fi a men\u0163ine rela\u0163ii pozitive cu ceilal\u0163i \u015fi pentru a lua decizii responsabile (CASEL, 2012 &#8211; Collaborative for Academic, Social and Emotional Learning). Toate aceste abilit\u0103\u0163i sunt grupate sub umbrela de competen\u0163e sociale \u015fi emo\u0163ionale. Cu alte cuvinte, competen\u0163ele cheie pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103 elevii sunt (CASEL, 2012): autocon\u015ftientizare, auto-management, con\u015ftientizare social\u0103, abilit\u0103\u021bi de rela\u0163ionare, luarea deciziilor \u00een mod responsabil.<\/p>\n\n\n\n<p>Auto-managementul se refer\u0103 la abilitatea individului de a realiza autoreglarea eficient\u0103 a emo\u0163iilor, a g\u00e2ndurilor \u015fi a comportamentului, \u00een orice situa\u0163ie. Sunt incluse aici managementul stresului, controlul impulsurilor, automotivarea, stabilirea unor obiective personale \u015fi academice \u015fi efortul de a le realiza. Deoarece activit\u0103\u021bile practice propuse \u00een cadrul atelierului cu studen\u0163ii se vor centra, \u00een primul r\u00e2nd, pe managementul stresului, vom explica pe scurt \u00een cele ce urmeaz\u0103, c\u00e2teva aspecte teoretice \u00een acest sens.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Managementul stresului<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen activit\u0103\u021bile de zi cu zi, adolescen\u021bii pot s\u0103 resimt\u0103 o discrepan\u021b\u0103 \u00eentre solicit\u0103rile care le sunt adresate (de exemplu, volumul de \u00eenv\u0103\u0163at pentru examenele dintr-o sesiune) \u0219i capacitatea autoperceput\u0103 de a le face fa\u021b\u0103 (\u201dnu pot s\u0103 \u00eemi fac toate temele pentru m\u00e2ine\u201d). Stresul rezult\u0103 \u00een urma percep\u021biei subiective a acestei discrepan\u021be. \u00cens\u0103 de multe ori, sursele de stres la adolescen\u021bi \u021bin de <em>factorii interni<\/em> &#8211; \u00eengrijor\u0103rile, neajutorarea resim\u021bit\u0103, expectan\u021bele lor exagerate &#8211; dar \u0219i de <em>factori externi<\/em>, printre care se num\u0103r\u0103 grupul social, rela\u021biile cu colegii sau schimb\u0103rile majore de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Modalit\u0103\u021bile prin care putem reduce sau elimina stresul (strategiile de managementul stresului) sunt:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>a) <em>interven\u021biile comportamentale<\/em> (care ac\u021bioneaz\u0103\/intervin la nivelul antecedentului, comportamentului sau consecin\u021belor)<strong><\/strong><\/li><li>b) <em>dezactivarea sau modificarea g\u00e2ndurilor disfunc\u021bionale\/dezadaptative<\/em> ca, de exemplu, tehnicile de restructurare a g\u00e2ndurilor<strong><\/strong><\/li><li>c) <em>strategiile de modificare a reactivit\u0103\u021bii fiziologice<\/em> (de ex., tehnicile de relaxare).<strong><\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>A\u015fadar, o autoreglare emo\u0163ional\u0103 ar presupune \u00een primul r\u00e2nd identificarea g\u00e2ndului\/ cogni\u0163iei ira\u0163ionale \u015fi schimbarea acestuia\/ acesteia cu o g\u00e2ndire ra\u0163ional\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru a putea experimenta o emo\u0163ie func\u0163ional\u0103 (chiar \u015fi negativ\u0103). Waters (1982) a adaptat pentru tineri \u015fi adolescen\u021bi cele 12 credin\u021be ira\u021bionale identificate de Albert Ellis \u00een cazul adul\u021bilor \u015fi a ob\u021binut 10 credin\u021be ira\u021bionale prezente la ace\u0219tia:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>1. Trebuie s\u0103 fiu pl\u0103cut de to\u021bi cei pe care-i \u00eent\u00e2lnesc. <strong><\/strong><\/li><li>2. Oamenii valoro\u0219i nu gre\u0219esc niciodat\u0103. <strong><\/strong><\/li><li>3. Via\u021ba trebuie s\u0103 fie dreapt\u0103 \u0219i dreptatea trebuie s\u0103 fie administrat\u0103 echitabil. <strong><\/strong><\/li><li>4. Via\u021ba trebuie s\u0103 fie a\u0219a cum vreau. <strong><\/strong><\/li><li>5. Ceilal\u021bi sunt vinova\u021bi pentru nefericirea mea. <strong><\/strong><\/li><li>6. Lumea e plin\u0103 de pericole care necesit\u0103 concentrare maxim\u0103 din partea mea. <strong><\/strong><\/li><li>7. Procrastinarea (am\u00e2narea) face via\u021ba mai u\u0219oar\u0103. <strong><\/strong><\/li><li>8. Copiii ar trebui s\u0103 fie dependen\u021bi de adul\u021bi. <strong><\/strong><\/li><li>9. Fiecare problem\u0103 are o solu\u021bie corect\u0103 care trebuie g\u0103sit\u0103. <strong><\/strong><\/li><li>10. Oamenii ar trebui s\u0103-\u0219i ascund\u0103 emo\u021biile. <strong><\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Pentru a concluziona, re\u0163inem c\u0103 un eveniment negativ, o situa\u0163ie de via\u0163\u0103 negativ\u0103, nu presupune tr\u0103irea unei emo\u0163ii pozitive ca urmare a unui g\u00e2nd ra\u0163ional, ci activarea unui g\u00e2nd ra\u0163ional care s\u0103 duc\u0103 la consecin\u0163e func\u0163ionale (fie ele emo\u0163ionale sau comportamentale).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Bibliografie:<\/strong> Opre, A. (coord.). (2020). <em>Dezvoltare social\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Ghid pentru licee<\/em>. MEC &#8211; lucrare elaborat\u0103 \u00een cadrul Proiectului privind \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Secundar\/ Romania Secondary Education Project \u2013 ROSE.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Obiectivele atelierului: Explicarea conceptului de autoreglare emo\u021bional\u0103; Descrierea principalelor strategii de autoreglare emo\u021bional\u0103; Prezentarea modalit\u0103\u021bilor prin care putem facilita dezvoltarea auto-managementului emo\u021bional; Recunoa\u015fterea de c\u0103tre studen\u0163i a unor elemente de managementul stresului.&nbsp; Elemente teoretice Introducere Emo\u021biile sunt r\u0103spunsuri esen\u021biale \u00een procesul de adaptare al oric\u0103rei persoane. Conform lui Gross (1998, 2014), emo\u021biile apar atunci c\u00e2nd&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":66,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_kad_post_transparent":"","_kad_post_title":"","_kad_post_layout":"","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"","_kad_post_vertical_padding":"","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"footnotes":""},"class_list":["post-284","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v24.5 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop) - Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop) - Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Obiectivele atelierului: Explicarea conceptului de autoreglare emo\u021bional\u0103; Descrierea principalelor strategii de autoreglare emo\u021bional\u0103; Prezentarea modalit\u0103\u021bilor prin care putem facilita dezvoltarea auto-managementului emo\u021bional; Recunoa\u015fterea de c\u0103tre studen\u0163i a unor elemente de managementul stresului.&nbsp; Elemente teoretice Introducere Emo\u021biile sunt r\u0103spunsuri esen\u021biale \u00een procesul de adaptare al oric\u0103rei persoane. Conform lui Gross (1998, 2014), emo\u021biile apar atunci c\u00e2nd...\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2022-06-02T11:09:30+00:00\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"10 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284\",\"url\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284\",\"name\":\"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop) - Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/#website\"},\"datePublished\":\"2022-06-02T11:09:05+00:00\",\"dateModified\":\"2022-06-02T11:09:30+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Consiliere \u0219i orientare\",\"item\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=66\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":3,\"name\":\"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop)\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/#website\",\"url\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/\",\"name\":\"Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103\",\"description\":\"Universitatea Petrol-Gaze din Ploie\u0219ti\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop) - Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop) - Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103","og_description":"Obiectivele atelierului: Explicarea conceptului de autoreglare emo\u021bional\u0103; Descrierea principalelor strategii de autoreglare emo\u021bional\u0103; Prezentarea modalit\u0103\u021bilor prin care putem facilita dezvoltarea auto-managementului emo\u021bional; Recunoa\u015fterea de c\u0103tre studen\u0163i a unor elemente de managementul stresului.&nbsp; Elemente teoretice Introducere Emo\u021biile sunt r\u0103spunsuri esen\u021biale \u00een procesul de adaptare al oric\u0103rei persoane. Conform lui Gross (1998, 2014), emo\u021biile apar atunci c\u00e2nd...","og_url":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284","og_site_name":"Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103","article_modified_time":"2022-06-02T11:09:30+00:00","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Est. reading time":"10 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284","url":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284","name":"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop) - Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103","isPartOf":{"@id":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/#website"},"datePublished":"2022-06-02T11:09:05+00:00","dateModified":"2022-06-02T11:09:30+00:00","breadcrumb":{"@id":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=284#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Consiliere \u0219i orientare","item":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?page_id=66"},{"@type":"ListItem","position":3,"name":"Emo\u0163iile \u2013 preia controlul asupra emo\u0163iilor (workshop)"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/#website","url":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/","name":"Centrul de Consiliere \u0219i Orientare \u00een Carier\u0103","description":"Universitatea Petrol-Gaze din Ploie\u0219ti","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/284","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=284"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/284\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":285,"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/284\/revisions\/285"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/66"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/ccoc.upg-ploiesti.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=284"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}